De multe ori noi facem grava greşeală că nu scriem nimic din tot ceea ce ar deveni bază pentru elaborarea de documentaţii de calitate, pe măsură ce scriem textele sursă sau facem bucăţi de analiză sau chiar testăm programele, lăsând totul pe mai târziu. Noi suntem absorbiţi de ceea ce avem de făcut şi lăsăm pe altădată scrierea documentaţiei.
Cu trecerea timpului mai uităm ceea ce am făcut şi ne trezim că în clipa în care trebuie să scriem documentaţia trebuie să reconstituim nişte detalii de care chiar am uitat, iar dacă e vorba de semnificaţia unor coduri, lucrurile devin şi mai dificile, căci trebuie refăcute multe din cele de care am ţinut seama. Era cu mult mai bine, dacă băteam fierul cât era cald, adică, scriam noi documentaţia pe măsură ce scriam componentele software.
Nu de puţine ori, din grabă lăsăm lucrul neterminat azi, cu gândul că vom continua mâine sau peste zilele libere. Este o mare eroare, căci dacă întrerupem azi ceea ce trebuia să fie realizat la foc continuu, clar că la reluare vom pierde ceva din atenţie.
Să ne imaginăm că trebuie să inserăm un câmp undeva. Numai că acea modificare trebuie propagată în vreo 30 de locuri. Dacă am imaginat ce şi cum dar am făcut modificarea azi în 15 locuri, a doua zi este greu de crezut că mai ştim unde am făcut modificările şi datorită discontinuităţii în muncă, dacă chiar vom face toate cele 30 de modificări. Dacă facem 29 e rău, dacă facem 31 e tot rău. Nu am bătut fierul cât a fost cald, adică nu am asigurat fluxul continuu unui proces dificil de mentenanţă, care nu se face la voia întâmplării şi în dorul lelii.