Perdelele

După ce a pierdut în martie 1979 funcţia de prim-ministru, Manea MĂNESCU a intrat într-un con de umbră şi toată lumea a încercat să-i plătească polişe, căci nu reuşise să-i mulşumească în egală măsură pe toşi. Fără să vreau am asistat la o scenă cel puşin penibilă, căci un profesor nici nu a aşteptat să se limpezească lucrurile că a şi mers să ia perdelele din cabinetul lui Manea MĂNESCU, aş a cum alşii au luat după 1989 de acolo tabloul lui Ion MUSCELEANU şi, respectiv, pe cel al lui Michaela ELEUTERIADE, pe care Manea MĂNESCU
le alesese cu mult bun gust. Ori de cşte ori am avut ocazia, le-am admirat, cei doi fiind pictorii mei preferaşi. Profesorul jubila ca un copil care primea o jucărie deşi făcuse multe pozne. Femeia de servici s-a urcat pe o scară, a desprins perdelele de la ferestrele cabinetului şi i le-a dat celui care jinduise ani în şir la ele. L-am văzut iradiind de fericire pe profesor merg├ónd cu balotul de perdele sub braş către lift, să le agaşe la el la etajul al ş aselea.
Sunt sigur că episodul a ajuns la urechile lui Manea MĂNESCU şi sunt şi mai sigur că MM nu a uitat acest episod, ceea ce s-a văzut peste ani, prin tot ce a urmat ca întş mplări nefericite din cariera distinsului profesor care s-a lăudat pe oriunde a avut ocazia cu noile lui perdele.

Înapoi