Parlament puscariasii

Parlament - Puşcăriaşi

Sunt foşti parlamentari care în acelaşii timp sunt şi foşti puşcăriaşi. numai cei care au fost foarte fraieri dintre parlamentari, au intrat şi la zdup. S-au implicat în tot felul de afaceri tâmpite, care i-au dus direct după gratii.
La alţii, aplicarea proverbului că gura bate fundul, vorbele aruncate aiurea pe la televiziuni sau în locuri publice, au iscat mânia unor decidenţi puternici şi drumul spre pârnaie le-a fost nivelat şi deschis larg. Ceea ce mi se pare amuzant se leagă de faptul că toţi parlamentarii deveniţi pârnăiaşi de lux, pozează în fecioare neprihănite. Unii se consolează că după cei câţiva ani cu executare, îi aşteaptă conturi cu cel puţin şase zerouri după cifre semnificative, ceea ce în opinia lor, merită.
Am o listă foarte lungă de parlamentari care au făcut puşcărie.
Nici unul dintre ei nu a strălucit printr-o inteligenţă care să-l diferenţieze de ceilalţi şi să conchid că chiar a fost un accident ceea ce i s-a întâmplat.
Se zice că Al Capone nu a fost dus la Alcatraz pentru milioanele de dolari făcute din jocuri de noroc, trafic de carne vie sau din băutură, ci doar pentru că nu-şi plătise un impozit de câteva zeci de dolari. Aşa şi unii dintre parlamentarii care au intrat să poarte zeghe. Au fost apucaţi pentru nimicuri, dar în realitate au făcut ei chestii cu mult mai grele.
Mi s-a spus că pâinea costă 1,95 lei şi nu doi lei pentru că omul dă 2 lei şi pleacă fără să aştepte restul. Se ştie că în proporţie de 70% dintre cumpărători aşa procedează. Deci un calcul simplu arată că la 100.000 de pâini se strâng 3.500 de lei. Vânzătorii care nu vin seara la şefi cu 80% din acel surplus estimat, vor avea o problemă.
Să ne amintim de un individ care a fost găsit la ieşirea dintr-o prestigioasă instituţie a statului cu 80.000 de euro. El a zis că erau banii lui de piaţă zilnică. Realitatea era un pic alta. Banii erau un fel de taxă de protecţie pe care el o colecta. Să nu creadă nimeni că el era fiul ploii. El colecta de ani şi ani taxa. Numai că la un moment dat, la şefii lui nu s-au mai întors 90% din încasările estimate, restul de 10% fiind răsplătirea efortului de a colecta şi de a transporta. A fost supărare mare la nivelul şefilor căci sluga lor s-a lăcomit, drept care i s-a întâmplat ce i s-a întâmplat lacomului subaltern.
Aş vrea să stăm drept şi să judecăm tot drept. Mulţi dintre parlamentari contribuie cu sume mari în campanii. Unii chiar s-au şi lăudat sau au şi oftat a pagubă, nereuşind să recupereze investiţia. Unii dintre parlamentari sunt şi mari combinatori, căci au uşi deschise pretutindeni. Ei reprezintă vectori de influenţă peste tot şi de aceea sunt curtaţi, căci fiecare om vrea să soluţioneze o problemă care fără o vorbă bună zisă de cineva puternic, nu se rezolvă.
Cine sare calul, are mari probleme. Nu este vorba de o mârţoagă, ci de un cal de rasă pur-sânge cum se spune. Nimeni nu face pârnaie că a zugrăvit casa soacrei. Nimeni nu face pârnaie că şi-a pus termopane. Nimeni nu face pârnaie că a împrejmuit curtea cu un gard de fier forjat. Cei care şi-au vârât mâna până la cot în borcanul cu piere nu fac puşcărie. Cei care au intrat cu totul nu în borcanul cu miere, ci în fosa de la hazna, doar ei intră la puşcărie, căci acolo sus, nu sunt agreaţi decât cei care ură decent, iar cei care fură cu lăcomie, prosteşte trebuie pedepsiţi.


Înapoi