|
Dacă cineva are curiozitatea să-i ia la puricat, va avea surpriza să vadă că mulţi dintre parlamentari care câştigă indemnizaţii de 20.000 lei, în civilie, adică la vechile lor locuri de muncă nu câştigau nici în visele lor cele mai colorate 3.000 de lei. Saltul de la 3.000 la 20.000 are un cost uriaş, exact costul pe care-l plăteşte sclavul stăpânului său, stăpân care are drept de viaţă şi de moarte.
Parlamentarii care înainte de a intra să ocupe fotoliul din casa Poporului care nu au avut poziţie confortabilă, în opinia mea sunt fomiştii din Parlament. Ei nu au o meserie. Ei nu au făcut şcoli ca lumea. Este adevărat că etalează la câţiva ani de la intrarea în Parlament diplome de master, diplomă de doctor, dar eu n-am dat niciodată vreo valoare pe titlurile primite după ce individul a căpătat o oarece poziţie devenind parlamentar, ministru sau şef de partid, de exemplu.
Oamenii cu scaun la cap nu acceptă să devină preşuri pentru indivizi fără căpătâi. De aceea este foarte dificil să vedem oameni de onoare printre parlamentari. Rar vedem oameni cu meserii, pe picioarele lor, care devin parlamentari. Eu consider nu că au fost convinşi, ci au fost păcăliţi. sărăcuţii de ei nu şi-au dat seama că joacă rol de paravan pentru multe nulităţi care fără nici jenă defilează cu aceştia la braţ, făcând un drăgălaş, eficient şi benefic transfer de notorietate de la personalităţile autentice, induse în eroare în a se înscrie în partid, către ei.
Fomiştii sunt cei care nu ezită să-şi voteze indemnizaţii mărite, pensii speciale, căci fără acei bani ar redeveni pauperi, cu mâna întinsă la mila publică. Scopul, scuză mijloacele.
|