|
După 22 Decembrie 1989 s-au schimbat multe lucruri. Au apărut feţe noi. Se zice că revoluţiile scot la iveală gunoaiele. Nu este o minciună. S-a dovedit că în peisajul politic au apărut personaje foarte colorate, care în alte condiţii ar fi făcut speculă cu bilete la cinema Patria sau ar fi făcut bişniţă cu mărfuri de contrabandă în Obor.
Mulţi parlamentari îşi doresc să rămână în mentalul colectiv prin ceva.
Unul se mândrea că este părintele Constituţiei.
Unul a rămas celebru că a venit cu nişte cartofi în Parlament.
Altul s-a lăudat că dacă va deveni prezident ca strânge oameni pe stadion şi-i va împuşca.
Nu-mi amintesc ca în cei 30 de ani de democraţie modernă a ţării noastre să fi văzut un parlamentar care să se fi remarcat printr-o acţiune care să fi schimbat cursul istoriei acestei ţări.
Se zice că parlamentul ar fi o gloată, o adunătură, nimic altceva. Nu este nici chiar aşa. Sunt şi parlamentarii totuşi trecuţi prin nişte filtre.
Parlamentarii sunt oameni care ştiu să se iscălească.
Parlamentarii sunt oameni care umblă îmbrăcaţi în public.
Parlamentarii sunt oameni care au depăşit stadiul de a citi pe silabe.
S-au perindat prin Parlament tot felul de figuri, care mai de care mai ciudate. Că au fost şi personalităţi, nimeni nu tăgăduieşte, dar cu o floare-două, nu se face primăvară.
Unii au rămas în mentalul general prin ziceri colorate. Mi-o amintesc pe deputata PDL Anca CONSTANTINESCU s-a făcut remarcată prin zicerea: ciocul mic că acum suntem noi la putere. Dacă analizăm cacofonia din nume, nu trebuie să avem mirări despre chestia cu ciocul mic. Dacă mai răscolesc pe Internet, trebuie să mai găsesc şi alte bazaconii, că de lucruri măreţe, nu sunt în stare parlamentarii, atât timp cât la noi democraţia este doar o joacă de copii ceva mai mari, căci despre drepturile omului nici nu are cum să fie vorba, din moment ce toţi le încalcă şi nu răspunde nimeni.
Mai era un deputat parcă, celebru prin faptul că a plecat cu un bideu. Un altul era renumit că în studenţie şterpelise zacuscă dintr-un balcon. Nu-mi amintesc să fi avut un deputat care să fi luat premiul NOBEL în ceva nici înainte şi nici după ce şi-a încheiat periplul prin Parlament.
Oricum, unii sunt celebri doar pentru o zi, mai ales atunci când urcă la tribună să debiteze platitudini sau să spună prostii la kilogram. Deşi în mod normal, Parlamentul nu lansează vedete, realitatea ne contrazice, pentru că apar unii deputaţi sau senatori pe poziţii de vedete prin discursurile pe care le ţin în momente dintre cele mai definitorii pentru noi ca naţiune.
Să nu uităm discursul lui Crin ANTONESCU în vremea când s-a încheiat Pacea de la Cozia cu minerii. Avea verb atunci acest Crin ANTONESCU, nu este ca acum când este o palidă umbră a nevestei sale, cea bine poziţionată în PPE, unde l-a tras şi pe el, scoţându-l dintr-o dată din faţă, în planul şapte. Se adevereşte vorba că în spatele unei femei puternice se află un bărbat de mămăligă.
|