|
Fără a greşi, spun că Aristide BUHOIU a fost un pionier în jurnalismul nostru mioritic. El avea la televiziunea de scurtă durată, duminica, o emisiune intitulată Drumuri europene. Nu am eu o explicaţie decentă cum reuşise el să facă o emisiune cu plecări costisitoare în străinătate şi aici nu mă refer la ţările lagărului comunist, ci el făcea emisiuni în ţări ale Europei occidentale, ţări unde nu prea se ajungea cu una sau cu două.
Aristide BUHOIU avea talentul de a alege subiecte interesante legate de oraşe, monumente şi personalităţi din istoria diferitelor oraşe luate în vizor.
Aristide BUHOIU reuşea să capteze atenţia suprapunând comentarii interesante, uneori savuroase, unor imagini sugestive, chiar dacă erau alb-negru.
Aristide BUHOIU avea capacitatea de a spune lucrurilor pe nume, alegându-şi cu grijă cuvintele pentru a nu supăra conducerea partidului prin introducerea de şopârle străvezii, mai ales că era vorba de a lăuda occidentul, aflat pe buza prăpastiei, în putrefacţie, generator de sărăcie şi de catastrofe, aşa cum cerea să fie descris de către propaganda partidului.
Aristide BUHOIU ştia să facă acel slalom care să-l scoată din zona penibilului unde se aluneca rapid şi cu determinare dacă se încerca să se pună exact acolo unde nu trebuia, acele elemente ale luptei ideologice dintre capitalism şi comunism, doar pentru a da bine la televizor acelor tovarăşi vigilenţi care doar căutau nod în papură la orice.
Aristide BUHOIU a fost înainte de 1989 foarte interesant prin ceea ce spunea şi pentru că era singurul care avea dreptul de a spune acele lucruri, aşa cum el le-a văzut. După 1989 Aristide BUHOIU a continuat să facă reportaje, dar interesul faţă de cele spuse de el a scăzut, pentru că au apărut mulţi alţii care aveau acces să facă ceea ce el făcuse înainte de 1989 şi probabil vocile tinere s-au dovedit a fi mai interesante prin noutatea celor spuse şi arătate.
|