Toată lumea a văzut analize medicale. Acolo sunt date valorile unor parametrii aşa cum sunt ei măsuraţi la fiecare dintre noi. Alăturat se găsesc limitele între care respectivul parametru este considerat normal. Dacă valoarea parametrului măsurată la noi este în acel interval, este OK, dacă valoarea este în afara intervalului se specifică un mesaj de atenţionare. PANA LA DATE DE 3 IULIE 2007
Există foarte mult subiectivism în a stabili limitele. De cele mai multe ori, la perioade de timp stabilite de viaţă, aceste limite se schimbă. Fiecare indicator se construieşte ca în final să fie pus în corespondenţă cu niveluri calitative. Contabilii calculează o diferenţă dintre cheltuieli şi încasări. Dacă diferenţa este negativă, înseamnă că profitul e mai mare decât cheltuielile. Dacă diferenţa este pozitivă este rău, căci profitul este mai mic decât cheltuielile. Dacă însă, se face diferenţa dintre încasări şi cheltuieli, adică invers, pentru diferenţă pozitivă înseamnă că profitul e mai mare decât încasările, deci afacerea este prosperă, iar dacă diferenţa e negativă, e nasol, căci cheltuielile sunt mai mari decât încasările. Toată lumea care vrea să facă ceva benefic, are posibilitatea de a construi indicatori. Nu a construi indicatori e cel mai dificil, ci de a pune valorile calculate în corespondenţă cu niveluri calitative. De la cantitate spre calitate este drumul firesc, pentru că numerele nu prea spun multe. Drumul invers, de la calitate spre cantitate este însă anevoios, din moment ce omul înţelege că a făcut ceva rău. Dacă a făcut ceva bine sau foarte bine, drumul spre cantitate devine şi mai anevoios. Să ne imaginăm un alergător, care a alergat, i s-a măsurat timpul şi valoarea numerică l-a plasat pe poziţia de campion. Ca să rămână campion, el trebuie musai să se întoarcă spre cronometru cu valori mult mai mici decât cele măsurate anterior. |