Unele nume

Profesorii din catedra de cibernetică despre care scriu aici, sunt exact aşa cum eu i-am cunoscut. Despre cei pe care nu i-am cunoscut bine, nu scriu.

Vasile NICA

Este un matematician de excepţie, cu doctorat în matematici. Am mers de multe ori în baze de practică. Am colaborat în contracte de cercetare. Este un om de o valoare cu totul specială. Prin modul său de a fi, Vasile NICA s-a dovedit a fi un caracter cu totul special, iar aprecierile colegilor şi ale studenţilor erau dintre cele mai deosebite, fiind un tip riguros, corect şi mai ales de mare profunzime în abordările din domeniul cercetărilor operaţionale

Gheorghe RUXANDA

Cândva, Gigi RUXANDA mi-a fost student la programarea în COBOL. A lucrat în centrul de calcul al ASE. Este un caracter foarte puternic şi are o capacitate de muncă ieşită din comun. A realizat un produs software EMI, pentru modelarea statistică, înzestrat cu funcţiuni speciale, iar estimarea coeficienţilor unor modele neliniare cu expresii analitice date de utilizator, era pentru acest produs o banalitate. Se lucra cu serii de date fără restricţii de lungime şi cu posibilitatea de a introduce diferite filtre. El a lucrat în Centrul de calcul al ASE şi după Revoluţie a fost profesor universitar de mare succes în catedra de Cibernetică Economică. A avut preocupări pe analiză de date, a condus doctorate strălucite şi cu exigenţa care-l caracteriza, a gestionat la superlativ revista Studii şi Cercetări de Calcul economic şi Cibernetică Economică, ajunsă ISI şi a cărei căutare era ieşită din comun, mai ales de cei puternici şi interesaţi în a avea articole ISI, indiferent de valoare. Gigi punea stavile non-calităţii.

Gheorghe CIOBANU

Este matematician la origini. A realizat un produs software de alocare şi nivelare de resurs, care în epocă a făcut furori datorită soluţiilor oferite, soluţii de calitate excepţională. El a lucrat în Centrul de calcul al ASE şi după Revoluţie a fost profesor universitar de mare succes în catedra de Cibernetică Economică.

Emil SCARLAT

Am fost colegi de facultate şi am stat şi la acelaşi cămin, Al. SAHIA când el era student în anul al II-lea iar eu în anul al IV-lea. El a fost studentul de 10(zece), drept care a şi rămas în învăţământul superior. Traiectoria sa a fost fulminantă. A făcut un doctorat cu profesorul Ludovic TOVISSI, profesorul care mi-a fost şi mie coordonator ştiinţific. El a publicat cărţi valoroase şi s-a impus ca lider în domeniu. Am apreciat caracterul său special, iar faptul că ne-am întâlnit într-un anumit moment, arată că aveam puncte comune, căci terminaserăm doctoratele de mulţi ani. El ştie despre ce este vorba, căci şapte etaje nu sunt de colea.

Ion DOBRE

Este tipul de om care dovedeşte o foarte mare tărie de caracter şi o punctualitate proverbială. Eu am răspuns de o revistă şi ori de câte ori discutam cu profesorul DOBRE rugându-l să scrie un articol, el spunea prezent şi aducea articole de o valoare incontestabilă. Am cunoscut pe Ion DOBRE ca om dar şi ca autor de cărţi valoroase, căci el a fost un cercetător autentic care a săpat cu trudă în zona teoriei deciziei şi a scos lucruri extrem de interesante. El mi-a oferit cărţi cu autograf, pentru care îi mulţumesc şi acum.

Mihail ROMAN

Era student când l-am cunoscut în focurile Revoluţiei, vremuri în care lumea nu ştia încotro se vor îndrepta lucrurile. Am discutat mult cu Mihai atunci şi mi-am dat seama că aveam în faţă un student special. S-a dovedit a fi tot aşa de special şi după ce a intrat ca asistent universitar. El este un tip temeinic, are idei clare, ştie ce vrea şi luptă pentru a-şi atinge obiectivele. Dialogurile mele cu Mihai sunt deschise şi foarte precise. Eu îl apreciez foarte mult şi pe el şi pe soţia lui, amândoi formând un cuplu frumos.

Stelian STANCU

Mi-a fost student. Am apreciat la Stelică faptul că este un om de mare caracter, lucru pe care mi l-a dovedit în 1990 când în facultate lucrurile erau foarte tulburi şi luptele între cadrele didactice erau foarte încinse, fiecare trăgând spuza pe turta lui pe căi brutale, chiar mizerabile. Marea mea surpriză legată de Stelică a fost momentul în care acesta mi-a oferit două cărţi de versuri scrise de el. el este un poet de mare talent, rafinat, cu idei originale şi care are o arie de cuprindere fenomenală. Sunt sigur că istoria literaturii noastre are pentru Stelian STANCU un loc rezervat. El a scris cărţi pentru domeniul lui de actic=vitate şi mi-a făcut o impresie foarte bună profunzimea abordărilor sale, căci a scrie cărţi de peste 500 de pagini nu este un lucru simplu, iar de a le scrie şi foarte bine, presupune talent, putere de uncă şi o inteligenţă sclipitoare.

Gheorghe BOLDUR

l-am cunoscut din vremea când era şef de sector la centrul de calcul al ASE, după care a devenit conferenţiar în catedră. Avea un status special, prin valoarea sa dovedită la institutele de cercetare unde lucrase. Era autor de cărţi recunoscute de colegii săi. Am colaborat cu profesorul BOLDUR la cursul postuniversitar Sisteme informatice economice, unde eu eram secretar ştiinţific, iar profesorul răspundea prezent ori de câte ori era nevoie de a fi prezentate chestiuni speciale cursanţilor, unii dintre ei extrem de exigenţi. trebuie să spun că datorez profesorului BOLDUR promovarea pe post de conferenţiar a mea şi a altor 18 colegi, care rămăseserăm înţepeniţi pe poziţia de lector după Revoluţie doar pentru că o conducere obtuză nu ne dorea promovaţi, căci rămăseseră încremeniţi în dogmele cabinetului doi.

Ana ANDREI

O ştiam din vremea studenţiei ei, căci era foarte activă în Centrul de calcul al ASE unde colabora cu cercetători de acolo şi unde lucra cu rezultate efective. Ea a scris împriună cu fostul meu profesor Ştefan MUSTĂŢEA o carte despe o funcţie a sistemului BOMP de la IBM. Când a devenit cadru didactic în catedra de Cibernetică Economică, Ancuţa s-a remarcat prin lucrările realizate, prin relaţia ei excelentă cu studenţii cu care lucra. Revoluţia i-a adus adevărata recunoaştere valorică, devenind rând pe rând lector, conferenţiar şi profesor. A condus doctorate frumoase.

Dumitru MARIN

A fost asistentul universitar al colegilor mei din grupa cealaltă de la secţia de Mecanizare şi Automatizare a calculului Economic. Era proaspăt absolvent al Facultăţii de Matematică şi dorea să se afirme în faţa acelor tineri, dintre acre unii erau mai amri ca vârstă decât el. a făcut şi o a a doua facultate şi a făcut şi un doctorat cu şeful de catedră din acele vremuri. Deşi suntem din acelaşii judeţ, am colaborat destul de puţin, preocupările noastre fiind foarte diferite. Am mers în baze de practică în mai multe rânduri la ferma viticolă de la IAS Zimnicea,undezic eu, am făcut treabă bună. El era un bun organizator. A avut o atmosferă bună, lucru ce i-a permis să fie decan al Facultăţii CSIE în două legislaturi, timp în care eu mi-am rezolvat toate problemele pe care le-am dorit rezolvate, exact aşa cum am gândit. Eu ştiu că profesorul Dumitru MARIN a fost pozitiv cu toată lumea, iar unii nu i-au fost recunoscători nici din vremurile când le-a fost decan, nici din vremurile când le-a fost şef de catedră. Eu i-am mulţumit pentru ceea ce a făcut pentru mine, alţii, din contră, nu.

Eugen ŢIGĂNESCU

Mi-a fost profesor când eram student în anul al IV-lea, căci venea să şină prelegeri la cursul de Calcul economic. M-a impresionat că era un om documentat, clar şi cu expunere concisă.am avut privilegiul să fie membru în comisia mea de susţinere publică a tezei de doctorat, acceptând acest lucru în vremuri de restrişte când relaţia mea cu şeful de catedră de atunci era un dezastru total. Cartea sa despre BLR – balanţa legăturilor dintre ramuri scris împreună cu profesorul Ludovic TOVISSI este o lucrare clasică. A fost decan şi revoluţia l-a prins pe acestă poziţie. Faptul că nu a trebuit să dispară aşa cum s-a întâmplat cu un prodecan, dar şi cu rectorul ASE, datorită poziţiilor acestora faţă de dictator, arată că profesori Eugen ŢIGĂNESCU a stat departe de vicistitudinile vremurilor şi aprecierea studenţilor s-a văzut chiar în momente deosebit de critice, căci el era un om cu coloană verticală, corect şi mai ales ştia ce înseamnă valorile autentice.

Crişan ALBU

Era student când l-am cunoscut. El mi-a dat legitimaţia lui să cumpăr bilet cu preţ redus la cinematograful Patria la filmul Coliba unchiului Tom. De atunci am rămas într-o relaţie de camaraderie cu care mă laud şi acum, căci Crişan ALBU este un profesor special, temeinic, cu preocupări selecte în zona unde se îmbină teoria cu practica. El s-a format la şcoala unor oameni deosebiţi precum Dumitru VIŞAN şi Ion BĂNCILĂ. Colaborarea mea cu tânărul Crişan ALBU au fost dintre cele mai bune, mai ales când el răspundea de programul CALIST, al cărui management l-a dus până la capăt în condiţii excelente.

Mihai PĂUN

Este absolventul de Cibernetică pe care l-am cunoscut în Centrul de calcul, făcând parte din pleiada acelor tineri valoroşi care aveau rezultate dintre cele mai bune în zona contractelor cu beneficiarii pe probleme de reparaţii capitale şi pe probleme de alocare şi nivelare de resurse. Venirea sa în Catedra de Cibernetică Economică am socotit-o un spor important de valoare, pentru că Mihai are o pregătire temeinică, are lucrări ştiinţifice valoroase şi punctele sale de vedere au fost întotdeauna apreciate.

Carmen HARTULARI

Ne cunoşteam din Centrul de calcul al ASE, ea lucrând în birou cu Gheorghe CIOBANU cel care avea un program special de alocare şi nivelare de resurse. De fiecare dată când stăteam de vorbă, pe lângă problemele profesionale vorbeam despre copiii noştri. Carmen a publicat foarte mult. La trecerea în catedră a promovat până la poziţia de profesor universitar, având un domeniu de cercetare foarte precis conturat.

Au mai fost şi alţi colegi, dar nu am colaborat suficient ca să fiu în stare să scriu suficient de argumentat despre ei şi nu vreau să fac greşeli. Despre cei care nu am cuvinte bune nu voi scrie în nici un caz, că nu vreau să fac efort de a scrie mizerii.