La Catedra de Cibernetică Economică, manea MĂNESCU a văzut că sunt necesare cadre didactice cu pregătire diversă precum:
- economişti,
- ingineri,
- matematicieni.
Sub-colectivul de cibernetică economică îi avea pe matematicienii Dumitru MARIN, Vasile NICA, Gheorghe OPRESCU, Floare MUSTAŢă, pe inginerii Marcel STOICA, Gheorghe BOLDUR şi pe economiştii Emil SCARLAT, Anca ANDREI, Crişan ALBU şi Mihai PĂUN.
După Revoluţie au venit în catedră preponderent absolvenţi ai Secţiei de Cibernetică Economică din Facultatea CSIE, dar şi o serie de cercetători din Centrul de Calcul al ASE, printre care matematicienii Cătălin ARSENE, Tudor DUMITRESCU, Gheorghe CIOBANU şi inginerul Carmen HARTULARI.
Această unitate în diversitate, cum le-ar plaăcea unor filosofi marxişti să glăsuiască, este benefică pentru cibernetica economică, văzută ca ştiinţă a sistemelor, care înseamnă multă matematică, multă rigoare inginerească şi foarte multă poezie simbolistă din zona economicului, încărcat de metafore.