Ciclul de cercetare



Orice activitate de cercetare presupune parcurgerea unor etape care se constituie în ciclul de cercetare, ciclu care este:
- structurat,
- orientat,
- obligatoriu,
- finit,
- previzibil,
- determinat,
- măsurabil,
- eficient.
Cercetătorul ştiinţific trebuie să ştie:
- succesiunea etapelor,
- obiectivul fiecărei etape, intrarea etapei,
- rezultatul etapei,
- resursele necesare derulării fiecărei etape,
- riscurile care apar,
- nivelul cheltuielilor,
- limitele de încadrare,
- să estimeze durate şi niveluri cantitative de resurse,
- să planifice paşii de urmat pentru a pregăti resursele.
Există o experienţă acumulată şi când se vorbeşte de metodica cercetării ştiinţifice, persoane cu experienţă în activitatea de cercetare, vin şi prezintă din experienţa acumulată, sintetizând acele elemente care îndreaptă activitatea de cercetare spre succes, dacă nu garantat, cel puţin succes aşteptat, cu o doză de realism în a defini ce se înţelege prin succes, în mod realist şi prudent.
Ciclul de cercetare ştiinţifică include etape precum:
- primirea problemei cu stabilirea rezultatului aşteptat,
- documentarea pentru a şti ce se află în literatură şi în practică despre problemă,
- stabilirea direcţiei de urmat,
- derularea cercetării propriu-zise,
- obţinerea de variante de soluţii,
- compararea variantelor în raport cu un criteriu,
- selectarea variantei considerată cea mai convenabilă,
- trecerea la definitivare,
- realizarea de experimente,
- analiza cantitativă a stabilităţii soluţiei,
- detalierea rezultatelor,
- implementarea soluţiei,
- efectuarea de măsurători,
- diseminarea rezultatelor,
- efectuarea unei generalizări.
Experienţa cercetătorilor de-a lungul timpului s-a concretizat prin modalităţi sistematizate de a intra în posesia de informaţii referitoare la ceea ce s-a obţinut, astfel încât nu mai reprezintă chiar o noutate tipul de soluţie la care se aşteaptă beneficiarul activităţii de cercetare.
Se ştie că în urma procesului de cercetare se obţine:
- un echipament,
- un model,
- o tehnologie,
- o procedură,
- un algoritm,
- o reţetă de fabricaţie,
- o ierarhizare,
- o analiză comparată,
- o structură de produs,
- o construcţie optimă, demonstrată,
- un mecanism de funcţionare,
- un procedeu,
- un principiu,
- o teorie,
- un produs funcţional.
Cercetătorul ştiinţific cu o oarecare experienţă ştie să parcurgă complet şi corect fiecare etapă a ciclului de cercetare. El îşi face o planificare şi stabileşte etapele pe care le va parcurge, astfel încât, chiar dacă şi-a lăsat suficiente rezerve, va obţine soluţia dorită de beneficiar şi nu se va găsi în situaţia de a ridica din numeri a neputinţă.
Ciclul de cercetare:
- are etape în număr finit,
- fiecare etapă are sarcini exacte,
- există intrări şi ieşiri la fiecare etapă,
- unele etape se desfăşoară strict secvenţial,
- alte etape se desfăşoară şi in paralel,
- rezultatele unor etape precedente, devin intrări pentru etapele care urmează,
- la fiecare etapă se ştie dacă obiectivul a fost realizat,
- cercetătorii ştiinţifici ştiu dacă etapele au decurs sau nu, conform aşteptărilor,
- apar o serie de reluări dacă predarea-primirea de livrabile întâmpină dificultăţi.
Ciclului de realizare a unei cercetări ştiinţifice îi corespund un graf al activităţilor şi mai multe tabele în care se află detalii legate de acţiuni care se întreprind de către cercetători şi alte categorii de executanţi şi se consemnează niveluri de resurse planificate sau consumate efectiv, dar şi durate de timp aferente activităţilor derulate.
Cercetarea ştiinţifică nu mai are empirismul de acum două sute de ani, ci se bazează pe utilizarea de metode statistice care folosesc date înregistrate sau achiziţionate, legate de tot ceea ce s-a petrecut în toate momentele procesului de cercetare. Prin folosirea metodelor statistice se obţin o serie de rezultate care conduc la concluzii extrem de utile legate de stabilitatea comportamentului elementelor concrete ce definesc soluţia originală. Folosind metode statistice se acceptă sau se resping ipoteze avansate de cercetători şi în acest fel se vor trage concluzii dacă întregul proces de cercetare ştiinţifică a fost sau nu unul de succes.