Este tipul d cercetător ştiinţific pe care şi-l doreşte orice manager de cercetare să-l aibă în echipă. Am a mă lăuda că am colaborat cu foarte mulţi cercetători ştiinţifici eficienţi şi asta s-a datorat faptului că ei au fost filtraţi de mine atunci când am coordonat proiecte de cercetare sau eu am fost selectat de cei care coordonau proiecte, căci îmi cunoşteau stilul de muncă şi le era convenabil, cred.
Cercetătorul ştiinţific eficient nu este cercetătorul ştiinţific de geniu. El este:
- un om normal,
- cu pregătire normală,
- care munceşte conştiincios,
- în stare să-şi asume responsabilităţi,
- înzestrat cu capacitate bună de auto evaluare,
- cel care cunoaşte rigorile activităţii de cercetare,
- omul care se implică total,
- omul care are capacitatea de a se corecta,
- cel care recunoaşte propriile-i erori şi caută să le îndrepte,
- punctual,
- onest,
- receptiv,
- muncitor,
- disciplinat,
- prietenos,
- respectuos.
Ori de câte ori primeşte o problemă de rezolvat, cercetătorul ştiinţific eficient are capacitatea de a asculta cu atenţie, de a pune exact întrebările necesare, fără să sâcâie pe interlocutor şi pleacă numai când este convins că a înţeles totul perfect. El îşi notează lucrurile esenţiale, mai ales termene şi restricţii.
|
