Analiză comparată

Analiză comparată Dacă se consideră două entităţi, adică două produse sau două tehnologii sau două procese sau două servicii şi se face o cercetare pentru a vedea care dintre ele este mai bun se procedează astfel:
- se iau o serie de caracteristici de descriere cantitativă a celor două entităţi,
- se scriu acele caracteristici pe prima coloană a tabelului,
- se scrie pe a doua coloană a tabelului numele primei entităţi,
- tot pe a doua coloană se scriu nivelurile măsurate pentru acele caracteristici,
- se scrie pe a treia coloană a tabelului numele celei de a doua entităţi,
- se scriu pe a treia coloană valorile măsurate pentru a doua entitate la toate caracteristicile,
- se identifică un indicator agregat,
- se calculează folosind datele din coloana a II-a valoarea agregată pentru prima entitate,
- se face acelaşi calcul pentru a II-a entitate, folosind datele din coloana a III-a,
- se compară cele două valori ale indicatorului agregat,
- se trage concluzia că entitatea X este superioară entităţii Y în raport cu valoarea calculată pentru indicatorul agregat considerat. Cercetarea este decentă dacă se spune clar că folosind indicatorul acela, rezultatul este obţinut pentru caracteristicile considerate. Se va spune că dacă se vor lua şi alte caracteristici care vor fi adăugate, rezultatul este posibil să fie altul,
- pentru ca abordarea să fie ceva mai completă se vor folosi şi alţi indicatori agregaţi,
- se va discuta şi ceva despre stabilitatea indicatorilor, dacă se vor face normalizări şi dacă se vor analiza şi dispersiile.
Cercetarea se dezvoltă pentru mai mult de două entităţi. cercetarea se va face spunând clar care sunt ipotezele de lucru şi arătând clar care sunt datele şi care sunt toate rezultatele intermediare. O astfel de cercetare are loc atunci când vrem să ierarhizăm entităţile pentru a o găsi pe cea mai bună sau în cazul în care vrem să arătăm când o entitate este mai potrivită faţă de celelalte. Concluziile la care se ajunge sunt foarte utile pentru cei care doresc să facă economii importante de resurse.
Să dau numai un exemplu: sunt algoritmi de sortare care nu ţin seama dacă şirul este deja sortat, dar sunt algoritmi, care din contră fac mai întâi o analiză şi dacă şirul este sortat, nu mai se continuă sortarea.
De regulă metodele particulare trebuie definite cu exactitate că sunt eficiente numai în anumite cazuri şi acele cazuri trebuie specificate. Deci un utilizator dacă se află într-un caz particular, nu va utiliza o metodă generală, ci va folosi metoda particulară.
Să dau un exemplu: nu este rezonabil să folosesc programul care calculează media elementelor unui şir de 10 componente folosind un produs care lucrează cu fişiere şi care dispune de opţiuni de selecţie a tipului de medie, ci direct cu un program foarte simplu care foloseşte un masiv unidimensional cu 100 de componente care se iniţializează de la tastatură şi calculează media. Eventual, respectivul program salvează şirul într-un fişier.
Cine vrea să facă primii paşi în cercetare va începe cu analizele comparate, care dau profunzime abordării şi-l învaţă pe cercetător să se familiarizeze cu:
- culegerea de date,
- indicatorii agregaţi care sunt imperfecţi,
- ipoteze de lucru,
- modalităţi de a ierarhiza,
- stabilitatea ierarhiilor identificate.
Analiza comparată este un mod de a salva aparenţe mai ales atunci când se doreşte obţinerea de rezultate cât de cât sigure, căci una este să găseşti o alifie nouă şi să-i demonstrezi superioritatea şi cu totul alta este să analizezi alifii deja existente, să le compari şi să tragi o concluzie care este categorică uneori, dar tot atât de bine, este posibil să se termine analiza în coadă de peşte.